Erlichioza la caini 

Prin anii 1970, erlichioza a fost recunoscuta pentru prima data ca fiind o boala grava, cu efecte semnificative, datorita infectiei si mortii multor caini cu serviciu militar care s-au intors acasa dupa razboiul din Vietnam.  Cunoscuta si sub numele de febra hemoragica canina, aceasta boala poate cauza letargie, probleme respiratorii si scurgeri oculare. Alte nume ale bolii mai sunt si: tifos canin, boala cainelui de urma, rickettsioza canina si pancitopenie tropicala canina. 

Simptomele erlichiozei la caini

Simptomele erlichiozei pot fi usoare sau severe. Probabil veti observa unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome: capuse atasate de pielea animalului dvs., febra, letargie, slabiciune generala, scadere in greutate, dificultati respiratorii, stranut, anemie, scurgeri oculare, lipsa apetitului, scurgeri nazale, dureri articulare, inflamatia membrelor, sangerari nazale, pierderea coordonarii in mers, ganglioni inflamati, edem (retentie de fluide la nivelul pielii), hemoragii intraoculare si orbire.

Tipuri de erlichioza

Acest stadiu acut se instaleaza devreme pe parcursul bolii, dupa cateva saptamani de la infectie. In aceasta perioada, cainele infectat poate manifesta febra, dificultati respiratorii, inflamatie ganglionara, pierdere in greutate si suprimare a functiei maduvei osoase. Aceasta etapa poate dura o luna. Stadiul subclinic nu exprima semne clinice, chiar daca microorganismele inca sunt prezente in corp.  Sistemul imunitar al cainelui poate elimina boala in acest stadiu. Etapa cronica reprezinta cea mai grava etapa a infectiei, putand fi fatala animalului.  In acest rastimp, cainele va avea un numar scazut de plachete sanguine si poate manifesta schiopaturi, anemie, sangerari nazale sau oculare si afectiuni renale. Bacteriile se pot raspandi la nivelul organelor interne, mai ales la nivelul splinei, ficatului, plamanilor si limfonodurilor.

Cauzele erlichiozei la caini

Cea mai frecventa cauza a erlichiozei o constituie bacteria Ehrlichia canis, care poate fi transmisa animalului prin saliva unei capuse din specia Rhipicephalus sanguineus. Aceasta capusa se poate gasi in sud-vestul SUA si pe coasta Golfului Mexic. Și bacteriile din genul Anaplasma pot cauza erlichioza, acestea putand fi transmise prin saliva capuselor din genul Ixodes. Aceste capuse sunt prezente in California si in statele din zonele central-vestica si nord-estica ale SUA. Microorganismele din specia Ehrlichia chaffeensis se pot transmite prin saliva capuselor din specia Amblyomma americanum. Aceste capuse sunt prezente in zonele estica, sud-estica si central-sudica ale SUA. Este posibil ca aceste animale sa se infecteze si prin intermediul transfuziilor de sange provenit de la un caine infectat cu erlichioza.

Diagnosticul erlichiozei la caini

Medicul veterinar va analiza in amanunt istoricul medical al cainelui dvs. Acesta va va pune intrebari cu privire la problemele de sanatate deja existente ale animalului si la momentul instalarii simptomelor. Veterinarul va efectua apoi un examen clinic. Echipa de medici va recomanda cel mai probabil analize de sange. O hemoleucograma (HLG) completa va dezvalui un numar scazut de plachete sanguine si de celule rosii si albe ale sangelui, in cazul animalelor infectate cu erlichioza. Prin testul ELISA, serul sanguin (sange lasat sa coaguleze, apoi introdus in centrifuga) al animalului va fi testat pentru prezenta anticorpilor impotriva bacteriilor din genul Ehrlichia. Alt test de diagnostic care poate fi recomandat este reprezentat de reactia de polimerizare in lant (PCR). Acest test ajuta la identificarea anumitor gene, unice bacteriilor din genul Ehrlichia. Pentru a-l ajuta sa treaca peste simptomele actuale, veterinarul va prescrie animalului antibiotice, inca inainte de a obtine rezultatele testelor efectuate. Cu cat tratamentul impotriva bolilor transmisibile prin capuse este initiat mai din timp, cu atat mai bine.

Tratamentul erlichiozei la caini

Cainii care manifesta anemie severa sau care manifesta tulburari ale coagularii sangelui, au nevoie sa fie internati peste noapte pentru a fi monitorizati indeaproape, necesitand probabil si o transfuzie de sange. Daca cainele dvs. este deshidratat, acestuia trebuie sa i se administreze pe cale intravenoasa fluide ce contin diversi electroliti. Antibioticele precum doxiciclina, tetraciclina, minociclina sau oxitetraciclina, sunt foarte eficiente impotriva erlichiozei.  Tratamentul poate dura pana la sase saptamani, pentru a asigura vindecarea completa a cainelui. Daca functia maduvei osoase a animalul dvs. de companie este compromisa, acestuia i se vor prescrie cel mai probabil hormoni steroizi androgeni, care sa stimuleze productia de celule sanguine de catre maduva hematogena.

Vindecarea erlichiozei la caini

Vizitele de control vor fi necesare pentru repetarea analizelor de sange si pentru verificarea evolutiei clinice a animalului. Prognosticul in cazul cainilor cu erlichioza acuta este favorabil daca se respecta planul de tratament. Cainii cu erlichioza subclinica pot ramane in acest stadiu tot restul vietii lor, fara a manifesta niciun simptom. In cazul erlichiozei cronice, animalul se va recupera mai greu din boala. Pentru a preveni recidivele de erlichioza, veterinarul va va sugera tratamentul preventiv impotriva capuselor, care poate lua forma solutiilor de imbaiere, a spray-urilor sau a produselor cu aplicare topica lunara.  Trebuie retinut faptul ca si oamenii se pot infecta cu aceste bacterii in urma unei muscaturi de capusa.